Paștele este o sărbătoare celebrată în întreaga lume, dar în fiecare colț al lumii, aceasta adună obiceiuri și tradiții unice, uneori chiar bizare. De la ouă de ciocolată și iepurași până la ritualuri neobișnuite și superstiții vechi de secole, Paștele poate fi o adevărată aventură culturală.
În acest articol îți prezentăm câteva dintre cele mai ciudate tradiții pascale din diverse colțuri ale lumii, de la stropirea fetelor în Ungaria și până la misterele crimei de Paște din Norvegia.
Australia și bilby-ul de Paște
În Australia, iepurașul de Paște a fost înlocuit, în mod surprinzător, de un mic marsupial pe nume bilby. Această tradiție inedită a apărut ca un gest de protejare a faunei native, deoarece iepurii europeni, aduși în Australia în secolul XVIII, au provocat pagube ecologice semnificative.
Astfel, Bilby-ul de Paște a devenit un simbol al conservării naturii: în loc de iepurași, copiii australieni primesc ouă de ciocolată sub formă de bilby, iar cărțile și poveștile pentru copii îl înfățișează ca pe un erou care luptă pentru salvarea mediului. Este o combinație unică între sărbătoare, educație ecologică și protejarea speciilor locale – o tradiție pașnică, dar cu un mesaj puternic.
Franța și omleta de 15.000 de ouă
În orașul Bessières, din sudul Franței, Paștele înseamnă muzică, dans … și o omletă gigantică din peste 15.000 de ouă! În fiecare an, “Cavalerii Omletei Uriașe”, cunoscuți și ca “Frăția Omletei Uriașe”, se adună pentru a găti și oferi gratuit această omletă imensă miilor de vizitatori.
Tradiția are o poveste legendară: se spune că însuși Napoleon Bonaparte, aflat în trecere prin zonă, a fost atât de încântat de omleta primită, încât a cerut una uriașă pentru întreaga sa armată. De atunci, festivalul s-a transformat într-un eveniment spectaculos în care bucătarii, îmbrăcați în alb și înarmați cu linguri de lemn uriașe, amestecă ouăle într-o tigaie imensă așezată direct pe foc în piața centrală.
Tradiția s-a extins și în afara Franței, ajungând până în Argentina, dar tot omleta din Bessières rămâne cea mai faimoasă.
Ungaria și stropitul fetelor
Una dintre cele mai populare tradiții maghiare de Paște este „locsolkodás”, adică „stropirea fetelor”, o practică veche întâlnită atât în orașe, cât și în sate. Luni, în a doua zi de Paște, băieții au voie să stropească fetele cu apă sau parfum – iar în varianta tradițională, erau udate cu o găleată întreagă de apă rece!
În schimb, fetele oferă ouă pictate manual, prăjituri de casă sau câte un păhărel de pálinka, celebrul rachiu maghiar. Pentru a merita băutura, băieții trebuie să rostească și o poezie de stropit – de obicei cu ton umoristic sau ușor obraznic.
Obiceiul are origini pre-creștine, legate de fertilitate și renașterea naturii, și deși la prima vedere pare o tradiție dezechilibrată, totul se face în spirit de glumă și voie bună.
Norvegia și “crimele” de Paște
În timp ce în majoritatea țărilor Paștele înseamnă ouă vopsite, mese în familie și slujbe religioase, în Norvegia lucrurile iau o turnură puțin neobișnuită: Paștele e despre crime și mistere. Tradiția, cunoscută sub numele de „Påskekrim” (Crimă de Paște), presupune ca norvegienii să petreacă sărbătorile cufundați în romane polițiste, seriale cu detectivi și thrillere misterioase.
Totul a început în 1923, când doi autori norvegieni, Nordahl Grieg și Nils Lie, au lansat în perioada Paștelui o campanie de promovare a unei cărți, publicând un titlu fals de ziar care anunța un jaf spectaculos într-un tren – atât de convingător, încât cititorii au crezut că e real. Cartea a devenit un bestseller, iar fără să-și dea seama, autorii au pus bazele unei tradiții naționale.
Astăzi, în perioada Paștelui, librăriile sunt pline de romane polițiste proaspăt lansate, televiziunile au în program filme despre crimă, iar până și cutiile de lapte conțin scurte povești polițiste, gata de rezolvat la micul dejun.
Suedia și vrăjitoarele
În Suedia, Paștele este o sărbătoare mai mult seculară, cu tradiții străvechi legate de vrăjitorie și superstiție. În urmă cu sute de ani, suedezii credeau că vrăjitoarele zburau pe coșurile lor de fum spre Blåkulla, un loc misterios, în Ajunul Vinerii Mari și se întorceau în noaptea de Paște.
Fiecare regiune din Suedia avea propriile obiceiuri pentru a se proteja de vrăjile acestora, cum ar fi aprinderea de focuri mari, trageri cu arme în aer sau desenarea de cruci pe ușa casei.
Astăzi, în Suedia, copiii, atât băieți cât și fete, se îmbracă în vrăjitoare (denumite Påskkärring), cu baticuri, fuste lungi, fețe pictate și merg din casă în casă, oferind desene și picturi în schimbul dulciurilor. După această distracție, părinții le dau copiilor ouă de Paște (Påskägg) umplute cu bomboane sau ciocolată, iar unii chiar organizează o vânătoare de ouă cu ghicitori sau indicii.