fetiță urmărind printr-un telefon o lucrare dintr-o expoziție

Noile media și transformarea muzeelor prin tehnologiile XR

Muzeele sunt și vor rămâne spații de concentrare ale patrimoniului cultural. Cu toate acestea, în contextul accelerării progreselor tehnologice, muzeele sunt tot mai des nevoite să adopte soluții inovatoare pentru a rămâne relevante și atractive. Una dintre cele mai promițătoare tehnologii este realitatea augmentată, redefinind modul în care publicul interacționează cu obiectele expuse.

Adoptarea tehnologiilor emergente nu este doar o tendință, ci și o necesitate impusă de schimbarea preferințelor vizitatorilor, în special a celor tineri. Aceștia sunt familiarizați cu mediul digital și vor alege întotdeauna o experiență culturală imersivă în favoarea unui simplu tur ghidat.

Prin intermediul dispozitivelor precum smartphone-uri, tablete sau ochelari speciali, AR suprapune informații virtuale cum ar fi imagini, animații, text sau sunet, peste mediul fizic, permițând o interacțiune dinamică cu obiectele din jur.

Spre deosebire de realitatea virtuală (VR), care creează un mediu complet digitalizat, realitatea augmentată păstrează conexiunea cu lumea reală, adăugând straturi suplimentare de conținut interactiv. 

Instalație AR de Marc Lee prezentată la Stadtbibliothek Stuttgart 2018 | Sursa: Wikimedia Commons

Muzeele între tradiție și tehnologie

Realitatea augmentată nu mai poate fi numită o „tehnologie a viitorului”, fiind deja implementată în numeroase muzee de prestigiu.

Cercetări efectuate de Chen și Lai în 2021 evidențiază faptul că utilizarea AR în mediul muzeal nu doar că îmbunătățește, ci și sporește motivația de învățare, având un efect educațional pozitiv. Studiul a fost realizat pe 275 de vizitatori ai mai multor muzee care folosesc tehnologia AR, sub forma unor chestionare.

Când Mona Lisa îți face cu ochiul

Un exemplu notabil este Muzeul Luvru, unde vizitatorii au putut explora din 2023 și până în 2024 reconstrucții 3D în cadrul expoziției „Egypt-Augmented” realizată în parteneriat cu Snapchat. De asemenea, în muzeele din Asia, realitatea augmentată este utilizată pentru a reconstitui scene istorice, permițând vizitatorilor să observe obiectele de patrimoniu într-un context dinamic și realist.

Un bun exemplu îl constituie Muzeul Național din Singapore, care a creat o instalație imersivă numită „Story of the Forest”, ce s-a folosit de 69 de imagini din colecția de desene de istorie naturală a lui William Farquhar, transformate în animații 3D.

Un alt studiu realizat de Komianos în 2022 relevă că tehnologiile XR (Extended Reality), care includ AR, VR (realitate virtuală) și MR (realitate mixtă), sunt tot mai utilizate pentru a oferi vizitatorilor experiențe personalizate și interactive.

În plus, integrarea inteligenței artificiale în aceste procese deschide noi oportunități pentru muzeele digitale. Spre exemplu, aplicația Living Museum permite publicului să „converseze” cu peste 1,2 milioane de obiecte expuse în The British Museum. Poți găsi mai multe aici.

A screenshot of a drawing

AI-generated content may be incorrect.
Conversație de pe Living Museum cu o lucrarea de Michelangelo

Digitalizarea muzeelor: progres cultural sau pierdere a autenticității?

În ciuda avantajelor evidente, utilizarea extinsă a realității augmentate în muzee ridică o serie de întrebări cu privire la autenticitatea experienței de vizitare. Digitalizarea excesivă poate transforma muzeele în spații comerciale, diminuând astfel valoarea emoțională și intelectuală a contactului direct cu artefactele originale.

Totuși, conform Modelului Acceptării Tehnologiei (TAM), analizat tot de către Chen și Lai în 2021, factori precum „utilitatea percepută” și „plăcerea interacțiunii” influențează pozitiv acceptarea realității augmentate de către vizitatori.

Atunci când AR este utilizată pentru a îmbogăți, și nu pentru a substitui o experiență tradițională, aceasta poate reprezenta un instrument educațional care susține aprofundarea cunoștințelor.

Expoziție folosind tehnologia AR | Sursa: Wikimedia Commons

Un alt argument este dat de accesibilitatea muzeelor pentru publicul larg. Implementarea soluțiilor digitale permite explorarea colecțiilor din orice colț al lumii, facilitând accesul la cultură pentru persoanele care nu au posibilitatea de a vizita fizic muzeele.

Tururile virtuale interactive și aplicațiile mobile bazate pe AR contribuie astfel la o democratizare a educației culturale, făcând patrimoniul mai inclusiv și mai accesibil.

Cum vor arăta muzeele viitorului?

Perspectivele de dezvoltare a muzeelor digitale sugerează o tendință spre hiper personalizare și integrarea unor tehnologii avansate, precum inteligența artificială și metaverse-ul. Conceptul de „muzeu inteligent” presupune utilizarea sistemelor de recomandare bazate pe date pentru a adapta conținutul turului în funcție de interesele individuale ale vizitatorilor.

De asemenea, metaverse-ul reprezintă o direcție de dezvoltare care ar putea revoluționa complet experiența muzeală. În locul vizitelor tradiționale, utilizatorii ar putea explora expoziții virtuale prin intermediul ochelarilor VR, interacționând cu exponatele într-un mod imposibil de realizat în realitatea fizică.

Spre exemplu, de Young Museum din San Francisco oferă șansa de a proba ținute de seară de la case de modă precum Yves Saint Laurent sau Valentino. Expoziția „Fashioning San Francisco: A Century of Style” s-a deschis publicului în ianuarie 2024 și dezvoltată în colaborare cu Snap Inc.

Mai mult decât atât, evoluția realității augmentate ar putea duce la crearea unor experiențe multisenzoriale, care să includă elemente tactile și olfactive, oferind vizitatorilor o imersiune completă în contextul istoric al exponatelor.

Ca idee, un muzeu dedicat Romei Antice ar putea reproduce mirosurile piețelor publice și textura materialelor utilizate în arhitectură, sporind astfel realismul și autenticitatea experienței culturale.

Între progres tehnologic și conservarea autenticității în muzeu

Adoptarea tehnologiilor digitale în muzee nu trebuie percepută ca o amenințare la adresa valorilor culturale tradiționale, ci ca o oportunitate de a extinde și diversifica modalitățile de acces la patrimoniu. Implementată cu discernământ, realitatea augmentată poate aduce beneficii semnificative în domeniul educației, fără a compromite autenticitatea experienței culturale.

În fața acestor transformări rămâne, însă, o întrebare: cum ar trebui să fie echilibrată integrarea tehnologiei în muzee astfel încât să păstreze esența culturală și, în același timp, să răspundă așteptărilor noilor generații? Aceasta este provocarea majoră pe care muzeele trebuie să o abordeze în era digitală.


Surse