De-a lungul anilor, World Press Photo a devenit un etalon al excelenței în fotografia documentară, evidențiind imagini care ne provoacă să vedem lumea altfel. Fotografiile câștigătoare ale acestui premiu nu sunt doar capturi vizuale, ci adevărate oglinzi ale realității, încărcate de semnificații și mesaje puternice. În acest articol, vom explora ultimele patru imagini premiate, dezvăluind poveștile pe care le spun, simbolismul pe care îl ascund și rolul fotografilor care le-au dat viață în contextualizarea acestor momente istorice.

2020: Straight Voice de Yasuyoshi Chiba

Imaginea surprinsă de Yasuyoshi Chiba, fotograf al Agenției France Presse, a fost premiată cu World Press Photo of the Year în 2020. Fotografia îl are în prim-plan pe Mohamed Youssef, un tânăr sudanez, iluminat de lanternele telefoanelor mobile, recitând versuri din pozeiile de protest ale poetului sudanez Mohamed al-Hassan Hummaid, în Khartoum, pe data de 19 iunie 2019.

Nu venim toți din Adam,
Nu este Adam tatăl umanității?
Ridică mâna, fiu al lui Adam:
Libertate, Pace, Libertate.

Scena, plină de emoție și simbolism, a impresionat juriul prin forța sa narativă, fiind un simbol al rezistenței pașnice și al solidarității. Contextul fotografiei sunt protestele pro-democrație din Sudan, izbucnite în 2018 ca revoltă împotriva dictaturii lui Omar al-Bashir, care a și fost înlăturat printr-o lovitură de stat. Protestele au continuat, însă, iar regimul militar, cu intenția de a reprima manifestațiile, a deschis focul asupra protestatarilor neînarmați, provocând zeci de morți și numeroase alte acte de violență.

Despre fotograf

Fotograf-șef al Agenției France-Presse pentru Africa de Est și Oceanul Indian, Yasuyoshi Chiba este, de loc, din Japonia, dar s-a stabilit ulterior în Nairobi, capitala Kenyei. A studiat fotografia și holografia la Universitatea de Artă Musashino din Tokyo și și-a lansat cariera la Asahi Shimbun. Din 2007, documentează, în principal, violențe post-electorale.

Semnificația fotografiei

Realizată în timpul unei pene de curent, un context de întuneric profund, această fotografie transcede un simplu înțeles și devine un simbol al luptei pentru lumină, atât literală, cât și metaforică. Spațiul care delimitează cerul de grupul de protestatari și întunericul din jurul acestora sugerează efectele opresiunii. Aici, lanternele telefoanelor apar sub forma unor torțe și capătă o semnificație duală: pe de-o parte, afirmă determinarea și rezistența comunității, care împreună creează o forță colectivă, iar pe de altă parte, pot fi un simbol al dorinței de pace și liniște spirituală. Ele se transformă, astfel, într-o barieră împotriva fricii și necunoscutului adus de beznă – regimul dictatorial – și sunt un simbol al speranței, care persistă chiar și în cele mai dificile momente.

În tradiția chineză, dar și în multe alte culturi asiatice, felinarele sunt folosite drept ghidaj pentru spiritele strămoșilor și pot fi percepute ca o modalitate de a îi omagia pe cei care nu mai sunt, concept pe care îl putem transpune și în fotografia realizată de Yasuyoshi Chiba.

Prezența băiatului în centrul imaginii atrage atenția asupra lui ca figură simbolică: un erou, vocea unei generații care este determinată să combată adversitatea și refuză să fie redusă la tăcere. Gestul mâinii plasate pe piept, aparent peste inimă, poate sugera un jurământ sau loialitatea față de adevăr. Gura deschisă sugerează strigătul unei suferințe colective profunde, iar lacrimile care îi brăzdează fața transmit același sentiment, sensibilizând sufletele privitorilor.

Între respirațiile lui, toți strigau thawra, cuvântul pentru revoluție în arabă. Expresia sa facială și vocea m-au impresionat profund; nu-mi puteam lua ochii de la el și am surprins momentul. – Yasuyoshi Chiba

2021: The First Embrace de Mads Nissen

Juriul World Press Photo 2021 a ales fotografia Prima îmbrățișare, realizată de Mads Nissen, drept fotografia anului. Imaginea câștigătoare le surprinde pe Rosa Luzia Lunardi, în vârstă de 85 de ani, și pe Adriana Silva da Costa Souza, asistentă la căminul de îngrijire Viva Bem din São Paulo, îmbrățișându-se, imaginea fiind amintirea tristă a pandemiei de COVID-19.

În martie, căminele de îngrijire din întreaga Brazilie și-au închis porțile pentru vizitatori din cauza virusului, împiedicând milioane de brazilieni să își viziteze rudele în vârstă. Personalul a fost instruit să reducă la cât de mult posibil contactul fizic cu cei vulnerabili. La Viva Bem, o invenție simplă, numită „Cortina Îmbrățișărilor”, a permis oamenilor să se îmbrățișeze din nou.

Despre fotograf

Născut în Danemarca în 1979, Mads Nissen pune accentul pe empatie atunci când vine vorba de fotografiile sale, câștigătoare a numeroase premii WPP și POYi, și consideră că prin intermediul acestora se poate apropia de subiectele sale. În principal, abordează problemele societății contemporane, cum ar fi drepturile omului și relația noastră destructivă cu natura.

Actualmente lucrează pentru ziarul Politiken, dar colaborează cu alte publicații de renume, printre care Der Spiegel, The Guardian, TIME și Internationale și este partener activ al multor ONG-uri. Un proiect remarcabil a fost fotografierea președintelui Juan Manuel Santos, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, pentru eforturile sale de a încheia războiul civil din Columbia. Mads a documentat aspecte precum taberele FARC, producția de cocaină, minele de teren și efectele devastatoare ale violenței și sărăciei.

Semnificația fotografiei

Din punct de vedere semiotic, imaginea este încărcată de simboluri. Îmbrățișarea dintre cele două femei, punctul de referință al imaginii, reflectă dorință, aproape tânjire după conexiune umană. Acea folie de plastic servește drept barieră de protecție împotriva pericolului – contaminarea cu virusul – dar simbolizează și separarea, atât fizică, cât și emoțională, impusă de restricțiile pandemiei.

Masca asistentei sugerează responsabilitate, în timp ce expresia corpului celor două femei induce un sentiment de eliberare emoțională și vulnerabilitate. Se conturează astfel un contrast între textura rece și artificială a plasticului și căldura îmbrățișării umane, amplificând mesajul fotografiei: chiar și în situații de criză, dorința de conexiune rămâne primordială.

Dincolo de povestea personală, fotografia devine un memento global al pandemiei, aducând aminte de greutățile izolării și, în acest caz, suferința persoanelor în vârstă, nevoite să stea departe de familiile lor și a cadrelor medicale, care au devenit un adevărat model de sacrificiu.

Dacă privești imaginea suficient de mult, vei vedea aripi: un simbol al zborului și al speranței. – Kevin WY Lee, fotograf și membru al juriului din 2021

2022: Kamloops Residential School de Amber Bracken

Kamloops Residential School, distinsă cu World Press Photo Award în 2022, a fost publicată în The New York Times cu scop jurnalistic, informativ, pentru a atrage atenția asupra consecințelor dramatice ale colonizării asupra populațiilor indigene. Fotografia, realizată pe 19 iunie 2021, la scurt timp după ce comunitatea indigenă Tk’emlúps te Secwepemc, cunoscută drept “oamenii confluenței”, a descoperit 215 potențiale morminte pe terenul unei foste școli rezidențiale din Canada, surprinde un loc cu o semnificație tragică pentru comunitatea indigenă.

Școlile rezidențiale din Canada, instaurate în 1883 la inițiativa prim-ministrului John MacDonald, urmăreau un așa-numit “genocid cultural”, sub pretextul integrării sociale. Timp de un secol, între anii 1880 și 1990, peste 150.000 de copii au fost separați de familiile lor, supuși abuzurilor fizice și emoționale, înfometării și condițiilor precare. Subfinanțarea cronică și sinuciderile înscenate pentru cei care încercau să evadeze dezvăluie adevărata față a statului canadian. Amber Bracken declara pentru CTV News că principala motivație din spatele acestei fotografii a fost de a îi onora și de a îi comemora pe acești copii, de a îi face vizibili.

Despre Amber Bracken

Amber Bracken este fotojurnalistă originară din Alberta, Canada, renumită pentru colecția sa de fotografii, care explorează probleme globale de actualitate, precum decolonizarea, intersecția dintre rase sau discriminarea, trecându-le printr-un filtru empatic și profund. Munca sa aduce în prim-plan povești neștiute ale comunităților marginalizate. În cele mai recente proiecte, Bracken surprinde trauma intergenerațională trăită de comunitățile indigene strămutate, victime ale școlilor rezidențiale canadiene. 

Semnificația fotografiei

La prima vedere, fotografia pare o depicție sumbră. Cerul este încărcat de nori grei, iar pământul pare umed. Ca punct de referință identific crucile, aliniate într-un șir aparent infinit, sugerează numărul mare de victime. Lumina cade pe acestea din urmă și pe vestimentația prinsă pe fiecare din ele, iar în depărtare se observă curcubeul, element plin de semnificație.

Portocaliul, culoare vibrantă și caldă, evocă căldura soarelui, calmul și siguranța. Din punct de vedere cultural, însă, are semnificații variate: în hinduism este asociat cu foc, sacrificiu și puritate, iar pentru nativii americani înseamnă cunoaștere; în Olanda, este regalitate, iar în budism, iluminare, echivalentă cu perfecțiunea. În Kamloops Residential School, rochițele portocalii și roșii denunță violența și abuzul suferit de popoarele indigene. Acest manifest inițiat în Manitoba, Winnipeg, în anul 2011, se regăsește aici, treisprezece ani mai târziu.

Următorul indice cu semnificații profunde este curcubeul. Ca fenomen meteorologic atmosferic, este un spectru arcuit, multicolor, format din refracția luminii solare în picături de apă. Simbolic, el sugerează speranță, noroc și promisiunea unui viitor mai bun. În mitologia nordică, indică legătura dintre viață și moarte, iar în cultura nativ-americană, este un „pod” între lumea umană și cea spirituală. Curcubeul din această fotografie nu se limitează la o singură semnificație, ci le cuprinde pe toate: este speranța că genocidul cultural și-a văzut sfârșitul, promisiunea că se va face dreptate, legătura dintre pământ și lumea de sus, mai bună, unde sufletele copiilor uciși se odihnesc în pace.

Mesajul plastic se distinge în continuare prin semnificațiile cromaticii: florile mov, mărunte, care par să se miște în bătaia vântului. Culoarea mov are numeroase semnificații. În unele culturi, simbolizează legătura dintre divinitate și univers. În Statele Unite, reprezintă curaj și sacrificiu, fiind asociat cu decorația militară sub forma unei inimi mov, iar în Thailanda, este culoarea doliului pentru văduve. Aici, traducem movul florilor ca fiind o reflexie atât a curajului celor care au îndurat abuzul sistemului, cât și a suferinței părinților care și-au pierdut copiii.

Kamloops Residential School este astfel o imagine senzorială, un manifest al segregației rasiale, al exploatării și al colonizării populațiilor indigene, un moment de reculegere și un îndemn la conștientizare.

2023: Mariupol Maternity Hospital Airstrike de Evgeniy Maloletka

La 24 februarie 2022, când forțele ruse au invadat Ucraina, acestea au atacat imediat portul strategic Mariupol, situat pe malul Mării Azov. Bombardamentele rusești au devastat orașul, lovind numeroase ținte civile, inclusiv spitalul de maternitate surprins în această fotografie. Evgeniy Maloletka a fost unul dintre puținii care au documentat evenimentele din Mariupol în acea perioadă.

Inițial, Rusia a respins informațiile despre atacul asupra spitalului, care a provocat trei morți și aproximativ 17 răniți, catalogându-le drept știri false. Ulterior, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că atacul a fost intenționat, susținând că spitalul fusese ocupat de paramilitari și că pacienții și personalul medical fuseseră evacuați. Totuși, o investigație a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a concluzionat că spitalul a fost țintit în mod deliberat de Rusia, încălcând dreptul umanitar internațional, și că atacul constituie o crimă de război.

Despre fotograf

Evgeniy Konstantinovich Maloletka este un jurnalist și fotograf ucrainean, cunoscut pentru acoperirea asediului Mariupolului în timpul invaziei ruse din Ucraina. Pe lângă premiul World Press Photo of the Year, în 2023, a mai primit două Premii Pulitzer: unul pentru serviciu public și altul pentru fotografie de știri de ultimă oră, ca parte a echipei Associated Press.

Născut în Berdiansk, a absolvit Institutul Politehnic din Kiev în 2010 și a colaborat cu organizații precum Associated Press și Al Jazeera. A fost printre puținii jurnaliști internaționali care au documentat situația din Mariupol în primele luni ale invaziei.

Timp de 20 de zile, am trăit alături de paramedici în subsolul spitalului și în adăposturi împreună cu cetățeni obișnuiți, încercând să arătăm frica cu care trăiau ucrainenii.

Semnificația fotografiei

Fotografia surprinde, în prim-plan, o femeie însărcinată, întinsă pe o targă purtată de mai mulți bărbați, în mijlocul ruinelor, embleme ale ororilor războiului. Clădirea din fundal pare să fie un spital, vizibil distrus de proiectile. Spitalul, menit să asigure vindecare, devine victimă și martor al conflictului.

Femeia însărcinată, vizibil îndurerată, o imagine universală a continuității vieții, este juxtapusă pe fundalul haosului, subliniind fragilitatea vieții umane. Targa este acoperită cu un material viu colorat, cu roșu și verde, culori care contrastează puternic cu tonurile cenușii ale decorului, aducând în centrul atenției suferința, într-un peisaj colectiv de distrugere. Disonanța cromatică și vizuală dintre cenușiul predominant, care reflectă ruinele și culorile de pe targa improvizată, element central al fotografiei, poate fi interpretată ca o încercare de a menține umanitatea și speranța chiar și în cele mai întunecate momente.

Bărbații care o transportă pe femeie reprezintă un exemplu profund de solidaritate. Îmbrăcămintea lor trădează faptul că nu toți sunt salvatori profesioniști, iar cei care sunt, dincolo de uniformă și echipament special, sunt oameni obișnuiți, deveniți eroii acestui război.

---

Surse:

• What Is The Symbolic Meaning And Purpose Of The Lantern?
• Panos Pictures – Brazil in the time of Covid
• Poetry of protest: The award-winning photo that captured Sudan’s revolution | Middle East Eye
• AFP Yasuyoshi Chiba World Press Photo of the Year | AFP.com
• World Press Photo 2020: Image from Sudan uprising wins
• AP image of Mariupol hospital attack wins World Press Photo | AP News
• Home | World Press Photo

Imagine de copertă: Amber Bracken, The New York Times